Not all those who wander are lost*

Get busy living, or get busy dying.

– Stephen King

 

I have never met a man so ignorant that I couldn’t learn something from him.

– Galileo

 

One day Alice came to a fork in the road and saw a Cheshire cat in a tree. „Which road do I take?” she asked. „Where do you want to go?” was his response. „I don’t know,” Alice answered. „Then,” said the cat, „it doesn’t matter.”

– Lewis Carroll

 

A man is a success if he gets up in the morning and goes to bed at night and in between does what he wants to do.

– Bob Dylan

 

Generosity is giving more than you can, and pride is taking less than you need.

– Kahlil Gibran

 

Irreverence is the champion of liberty and its only sure defense.

– Mark Twain

 

I shut my eyes and all the world drops dead; I lift my eyes and all is born again.

– Sylvia Plath

 

The eyes of others our prisons; their thoughts our cages.

– Virginia Woolf

 

The trouble with the world is that the stupid are cocksure and the intelligent are full of doubt.

– Bertrand Russell

 

Unthinking respect for authority is the greatest enemy of truth.

– Albert Einstein

 

Autumn is a second spring when every leaf is a flower.

– Albert Camus

 

The better the state is established, the fainter is humanity.

– Nietzsche

 

Draw a crazy picture, Write a nutty poem, Sing a mumble-gumble song, Whistle through your comb. Do a loony-goony dance’ Cross the kitchen floor, Put something silly in the world, That ain’t been there before.

– Shel Silverstein

 

What is the use of a house if you haven’t got a tolerable planet to put it on?

– Henry David Thoreau

 

The only paradise is paradise lost.

– Marcel Proust

 

You can discover more about a person in an hour of play than in a year of conversation.

– Plato

 

Let us make one point, that we meet each other with a smile, when it is difficult to smile. Smile at each other, make time for each other in your family.

– Mother Teresa

 

You do not need to leave your room. Remain sitting at your table and listen. Do not even listen, simply wait, be quiet still and solitary. The world will freely offer itself to you to be unmasked, it has no choice, it will roll in ecstasy at your feet.

– Kafka

 

A paranoid is someone who knows a little of what’s going on.

– William Burroughs

 

Happiness is not achieved by the conscious pursuit of happiness; it is generally the by-product of other activities.

– Aldous Huxley

 

Religious people tend to have a god shaped hole in their hearts.

– Salman Rushdie

 

As I have not worried to be born, I do not worry to die.

– Federico Garcia Lorca

 

People can have many different kinds of pleasure. The real one is that for which they will forsake the others.

– Marcel Proust

 

We cannot change anything unless we accept it. Condemnation does not liberate, it oppresses.

– Carl Jung

 

You have to strive every minute to get rid of the life that you have planned in order to have the life that’s waiting to be yours. Move, move, move….

– Joseph Campbell

 

And those who were seen dancing were thought to be insane by those who could not hear the music.

– Nietzsche

those who preach god, need god
those who preach peace do not have peace
those who preach peace do not have love

– Charles Bukowski

 

Years of love have been forgot, In the hatred of a minute.

– Edgar Allan Poe

 

…to be acutely conscious is a disease, a real, honest-to-goodnes disease. -notes from the underground

– Dostoevsky

 

*- J. R. R. Tolkien

 

Anunțuri

Procesul

Am văzut ieri un film pe care voiam să-l văd demult: Le proces, în regia lui Orson Welles. Cartea după care e făcut filmul a fost întotdeauna pentru mine o metaforă a vinovăţiei fără obiect; a vieţii trăită cu sentimentul culpabilităţii, însă fără a ştii de ce; a lumii în care trăim şi în care suntem cu toţii inculpaţi pentru a fi controlaţi cu folos.

Când am citit pentru prima dată În faţa legii, am simţit că am înţeles, în acelaşi timp, totul şi nimic. Exact la fel se întâmplă şi cu Legea. Legea dă speranţă, dar în acelaşi timp o ia, oferă siguranţă, dar în acelaşi timp ne lasă singuri, faţă în faţă cu ea, cu propria noastră conştiinţă vinovată, că doar trebuie să ne simţim la tot pasul vinovaţi, numai aşa Marele Sistem poate face din noi ce vrea, cum vrea, când vrea…

Dacă am fi lăsaţi în lege ar dispărea vinovăţia. Fără vinovăţie nu există control.

În faţa legii (Franz Kafka)

În faţa legii stă un păzitor. La acest păzitor, vine un om de la ţară şi cere voie să intre în lege. Dar păzitorul îi spune că acum nu-i poate permite să intre. Omul chibzuieşte şi apoi întreabă dacă va avea voie să intre mai tîrziu. „Tot ce se poate, spune paznicul, dar acum nu.” întrucît poarta legii este deschisă ca întotdeauna, iar păzitorul se dă într-o parte, omul se apleacă pentru a privi pe uşă în interior. Cînd păzitorul observă asta, rîde şi spune : „Dacă te ispiteşte într-atît, încearcă să intri înăuntru, în ciuda interdicţiei mele. Bagă însă de seamă : am putere. Şi nu sînt decît păzitorul cel mai de jos. La intrarea în fie­care sală stau, însă, alţi păzitori, unul mai puter­nic decît altul. Pe al treilea nu mai pot nici măcar eu să-l privesc.” La asemenea dificultăţi nu se aşteptase omul de la ţară; că doar legea trebuie să fie totdeauna şi oricui la îndemînă, îşi zice el; dar, acum, cînd priveşte mai bine la păzitorul îmbrăcat cu şubă, la nasul lui mare şi ascuţit, la barba lui tătărască răsfirată şi neagră, se hotărăşte totuşi, mai bine să aştepte pînă ce i se va îngădui să intre. Păzitorul îi dă un scăunel şi-i spuse să şadă lingă uşă, de-o parte. Acolo stă zile şi ani în şir. Mai face multe încercări de-a fi lăsat înăuntru şi-l oboseşte pe păzitor cu insistenţele sale.   Adeseori    păzitorul  îl supune  la mici interogaitorii, îl întreabă de unde e de fel şi multe altele, dar sînt întrebări puse doar de cum  pun  domnii  cei  mari ;  iar la urmă îi spune tot mereu că încă nu-i poate da drumul înăuntru. Omul, care-şi luase multe lucruri cu el la drum, foloseşte totul, oricît ar fi fost de preţios, pentru a-l mitui pe portar. Acesta e drept că primeşte tot ce i se dă, dar spune de fiecare dată: „Primesc numai ca să nu crezi cumva că n-ai făcut tot ce-ar fi fost cu putinţă.” De-a lungul nenumăraţilor  ani,   omul   îl observă  pe păzitor aproape fără întrerupere. Uită de ceilalţi păzitori, şi acesta, primul, îi apare ca singurul obstacol care-l împiedică sa intre în lege. Blestemă nefericita întâmplare, în primii ani cu glas tare şi fără să ţină seama de nimic, mai tîrziu, pe măsură ce  îmbătrîneşte,  doar  mormăind în barbă pentru sine. Dă tot mai mult în mintea copiilor şi, de vreme  ce  de-a  lungul  anilor  a ajuns să-i  cunoască păzitorului pînă şi  purecii din gulerul şubei, se roagă şi de pureci să-l ajute al îndupleca. într-un tîrziu, vederea îi slăbeşte şi nu mai ştie dacă in jurul lui se face cu adevărat tot mai întuneric sau dacă îl înşală doar ochii. Dar distinge acum prin întuneric o strălucire nestinsă care răzbate pe uşa legii. Numai că nu mai apucă să trăiască mult. În preajma morţii, toată experienţa din acest răstimp se adună într-o întrebare, pe care încă n-a apucat s-o pună păzitorului. Îi face semn să vină mai aproape, întrucît nu-şi mai poate ridica în sus trupul care a început să se înţepenească. Păzito­rul trebuie să se aplece adînc, pînă la el, întrucît diferenţa de înălţime s-a schimbat mult în defavoarea omului. „Acu ce mai vrei să ştii? întreabă păzitorul, nu te mai saturi o dată.” „Toţi se străduiesc, vezi bine, să afle ce-i legea, grăieşte omul, cum se face atunci că, în atîta amar de ani, n-a mai cerut nimeni, în afară de mine, să intre înăuntru ?” Păzitorul îşi dă seama că sfîrşitul omului e aproape şi, pentru a mai răzbi pînă la auzul lui care se stinge, răcneşte la el: „Pe aici nu putea obţine să intre nimeni altul, întrucît intrarea asta ţi-era hărăzită doar ţie. Acum mă duc s-o închid.”