Criminalii din insulele Feroe

Am primit un mail cu pozele astea.

În insulele Feroe, e o sărbătoare în fiecare an în care tinerii omoară delfini pentru a arăta că sunt adulţi şi maturi. Ăsta da obicei!

Obiceiul ăsta se cheamă grindadráp, este necomercial şi este organizat de locuitorii de acolo.

Cum nu se poate mai rău: Omor de plăcere, pentru a dovedi ceva mulţimii, care asistă şi probabil aplaudă şi încurajează tinerii să înfigă mai bine cârligele în delfini.

Asta îmseamnă să fii adult şi matur – să omori delfini, să te scalzi în sângele lor, să fii aplaudat de turma de gură-cască de pe margine.

A fi adult şi matur înseamnă să fii puternic fizic, să dovedeşti asta omorând. Unde e transformarea spirituală (psihică),  aici? Omul adult şi matur trebuie să ştie să omoare nu să gândească.

Delfinii Calderon se apropie de oameni din curiozitate.

Şi oamenii… Ce fac oamenii? Fac ce ştiu ei mai bine. Se vede în imagini. Civilizaţia care îşi arată adevărata faţă. Civilizaţie clădită pe mult sânge.

Ceva asemănător aici. Cu deosebirea că ăştia o fac pentru bani. Tot o tâmpenie.

Masacrul delfinilor din Taiji

Am văzut The cove . Un documentar din 2009, realizat de Ric O’Barry, dresorul delfinilor din serialul de televiziune Flipper.

Mi-e foarte greu să scriu despre filmul ăsta. M-a făcut să-mi fie ruşine de specia din care fac parte,  specia asta urâcioasă, materialistă, bătută-n cap, egoistă  şi autodistructivă, specia asta care nu mai are mult dacă o ţine tot aşa. Şi sunt şanse foarte mari să o ţină aşa până când nu va mai avea ce să ţină şi o să piară aşa cum pier toate la un moment dat. Nu mi-am mai urât specia (nici nu-i spun pe nume) aşa de mult de când am văzut documentarul Earthlings, o altă capodoperă în imagini despre insuportabila prostie a fiinţei… „oameni” care batjocoresc şi calcă în picioare tot ce nu arată după chipul şi asemănarea lor, tot ceea ce ar trebui respectat. „oameni” care vor să mănânce fără măsură, să producă hrană fără măsură, să ucidă fără măsură, să dreseze orice poate fi dresat, din impulsul prostesc şi lipsit de argumente potrivit căruia orice nu este om trebuie să fie ca oamenii. Ai mers pe stradă şi ai văzut un câine îmbrăcat, cu haine special croite pentru el? Ce-i trebuie unui câine haine, când natura i-a dat blană pentru a se proteja de frig? Acolo este pofta nesătulă a omului de a transforma totul, de a încerca fără oprire să civilizeze, de a mânca şi ultima bucată de carne de pe pământ.

Despre ce e vorba-n film… Despre nişte proşti-bătuţi-în-cap-ahtiaţi-după-bani-şi-orbiţi-de-bani, lipsiţi de orice simţ sau sentiment care omoară sau răpesc nişte fiinţe de o mie de ori mai deştepte decât ei toţi la un loc. Da, e vorba despre soarta crudă a delfinilor şi despre inconştienţa celor care lasă să se întâmple aşa ceva.

Taiji, Japonia, locul unde mor 20 000 de delfini anual pentru a hrăni burţile umflate şi pline de poftă ale celor care cumpără carne de delfin sau de balenă, care de fapt tot de delfin este de cele mai multe ori. Locul de unde delfinii selectaţi de dresori „nemaipomenit de specializaţi” pleacă spre delfinariile din întreaga lume, fiind vânduţi contra unor sume colosale.

Ric O’Barry a devenit combatantul exploatatorilor de delfini după ce unul dintre delfinii care au participat la filmările serialului Flipper a murit (el vorbeşte în documentar despre o sinucidere) în faţa lui.

Nu mai ştiu ce să mai zic. Uitaţi-vă la The cove.

linkuri:

www.savejapandolphins.org

www.takepart.com/thecove

Mai jos, nişte imagini din film:

Here in Taiji, you can go to the Whale Museum
and watch the dolphin show and eat a dolphin at the same time. They sell dolphin and whale meat
right in the dolphinarium. It’s the captivity industry
that keeps this slaughter going by rewarding the fishermen
for their bad behavior. They only get $600 for a dead dolphin, but they can get more than $150,000
for a live show dolphin. I told Ric that I’d help him out,that we’ll fix this, we’ll change this. And I didn’t tell him how because I really didn’t know
how we were going to do it. There are lots of groups
here in Japan… World Wildlife Fund, Greenpeace, International Fund
for Animal Welfare. They all make hundreds
of millions of dollars between them. This is the largest slaughter
of dolphins in the world. Where are they?

Help Save Japan’s Dolphins – petitionsite

Filmul Avatar

Un film care trebuie văzut şi dincolo de spectacol şi efecte speciale.

„I hear you brother

And thank you

Your spirit will go to Eywa.

And your body will remain

to become a part of the People:

A clean kill.”

O lecţie pentru toţi oamenii creată pentru toate gusturile.

Un mesaj ce străbate veacurile: Nu vă băgaţi unde nu cunoaşteţi, unde nu înţelegeţi. Dacă aţi înţelege, cu siguranţă nu aţi mai deranja echilibrul natural al vieţii.

O palmă dată ignoranţei şi reflexului omului de a lua ce nu-i aparţine şi de a nu oferi nimic în schimb.

O atenţionare: mâna care vă hrăneşte trebuie respectată; mâna care vă hrăneşte este Natura de care voi vă credeţi separaţi.

Un sfat şoptit: Nu vă mai credeţi invincibili. Aveţi grijă de ce-i al vostru şi lăsaţi în pace teritoriile care nu vă aparţin. Bogăţia materială nu e totul.

Un îndemn către simplitate şi răbdare. Către plenitudinea vieţii.

Un pas mic dar intens pentru revizuirea moralei, un manifest subtil de etică.

Un spectacol măreţ şi costisitor, susţinut de ideea Unităţii tuturor lucrurilor şi fiinţelor.

Un film foarte bun, pe care era să nu-l văd, din cauza unei idei preconcepute: E doar un blockbuster plin de efecte speciale nesusţinut de vreo idee care să mă intereseze ori o idee care să însemne ceva pentru vremurile în care trăim.

O creaţie genială şi curajoasă: a face un film pentru publicul larg cu idei care sunt ridiculizate sau ignorate de publicul larg, cu intenţia de a fi văzut de sute de milioane de oameni, de a deveni un film de succes.

O reuşită în acest sens.

Nu vreau să se facă Avatar 2. Sau 3. Sau 4. E de ajuns 1.

Vreau să fie văzut de tot mai mulţi oameni.

Să le treacă prin minte măcar pentru o secundă evidenţa că ce au văzut în film nu e doar ficţiune, că este reprezentat şi trecutul omenirii, şi prezentul, şi viitorul (în cazul în care toţi continuă să danseze pe aceeaşi melodie macabră, compusă de nişte oameni care nu ştiau unde vor ajunge ideile lor, cum se vor transforma ele şi în ce vor degenera).

„I’m trying to understand this deep connection the people have to the forest. She talks about a network of energy that flows through all living things. She says, all energy is only borrowed and one day you have to give it back.”

„Those trees were sacred to Omaticaya in a way you can’t imagine. You throw a stick in the air… it’s gonna land on some sacred fern. I’m not talking about some kind of pagan voodoo. I’m talking about something real, something measurable in a biology of the forest.

What we think we know, is that there’s some kind of electro chemical communication between the roots of the trees. Like synapses between neurons. And each tree has 10 to the fourth connections to the trees around it. And there are 10 to the tvelfth trees on Pandora. Which is a lot, I’m guessing. It’s more connections than in the human brain. Get it? It’s a network. It’s a global network, and the Na’vi can access it. They can upload and download data. Memories, at sites like the one you just destroyed.

The wealth of this world isn’t in the ground, it’s all around us. The Na’vi know that, and they’re fighting to defend it.

If you want to share this world with them, you need to understand them.”

Sclavii timpurilor noastre

„If I had to say something to them it would not be nice words. They enjoy something I suffered to make, I worked hard for them, but saw no benefit.

They are eating my flesh.”

Slavery – Un documentar care merită văzut.

Mai bine deştept decât prost?

A few years ago, one of the great figures of contemporary biology, Ernst Mayr,

published some reflections on the likelihood of success in the search for

extraterrestrial intelligence.  He considered the prospects very low. His

reasoning had to do with the adaptive value of what we call „higher intelligence,”

meaning the particular human form of intellectual organization. Mayr estimated

the number of species since the origin of life at about fifty billion, only one of

which „achieved the kind of intelligence needed to establish a civilization.” It did

so very recently, perhaps 100,000 years ago. It is generally assumed that only one

small breeding group survived, of which we are all descendants.

Mayr speculated that the human form of intellectual organization may not be

favored by selection. The history of life on Earth, he wrote, refutes the claim that

„it is better to be smart than to be stupid,” at least judging by biological success:

beetles and bacteria, for example, are vastly more successful than humans in

terms of survival. He also made the rather somber observation that „the average

life expectancy of a species is about 100,000 years.”

We are entering a period of human history that may provide an answer to the

question of whether it is better to be smart than stupid. The most hopeful

prospect is that the question will not be answered: if it receives a definite answer,

that answer can only be that humans were a kind of „biological error,” using their

allotted 100,000 years to destroy themselves and, in the process, much else. The

species has surely developed the capacity to do just that, and a hypothetical

extraterrestrial observer might well conclude that humans have demonstrated

that capacity throughout their history, dramatically in the past few hundred

years, with an assault on the environment that sustains life, on the diversity of

more complex organisms, and with cold and calculated savagery, on each other

as well. (Hegemony or Survival / Noam Chomsky)

Despre Trib, Homo Sapiens, Homo Gestalt şi o Meduză

Ştiu, o să pară un articol mistic. Asta e.

Am citit mai demult Ismael, o carte care mi-a plăcut extrem de mult, şi azi mi-am amintit de povestea aia cu Meduza (e la pagina 26, iată linkul ). Cam de la povestea asta mi-a venit ideea cu articolul următor. Nu ştiu de ce. Nici nu ştiu dacă va avea vreo legătură până la urmă cu Meduza, deşi ceva îmi spune ca va avea.  E tot o poveste. Eu nu ştiu să scriu altceva decât poveşti. Asta e, dacă mă simt mai apropiat de intuiţie decât de raţiune.

Mă gândesc la triburile din vechime şi la cele câteva care au mai rămas şi îmi sare în ochi un aspect foarte vizibil: ei trăiau în natură, în comuniune cu natura şi între membrii tribului existau legături foarte strânse. Mai mult, mie-mi pare că această legătură strânsă între Membrii Tribului – Natură poate fi asemuită foarte bine cu o simbioză. Simbioza este definită în felul următor în dex-ul nostru online cel de toate zilele – “Asociere a două vieţuitoare din specii diferite, care îşi duc viaţa în comun. ♦ (Fig.) Unire strânsă, intimă; prietenie. [Pron. -bi-o-. / < fr. symbiose, cf. gr. syn – cu, bios – viaşă]”. Putem considera natura o vieţuitoare? Vieţuitor este ceva în viaţă. Natura, după mine, este în viaţă în toate sensurile. Aşa că nimic nu mă opreşte să extind conceptul de vieţuitoare, astfel încât să cuprindă şi natura. Din câte ştiu simbioza presupune şi o dependenţă reciprocă a vieţuitoarelor care trăiesc în comun. De exemplu o termită care nu poate mistui lemnul, dar microbii din stomacul termitei pot, iar termita mănâncă ceea ce lasă microbii după ce au mâncat. Nu văd de ce triburile şi natura nu erau în dependenţă reciprocă. Aşa că o să continui de la ideea că tribul şi natura erau/sunt în simbioză. Eu aşa văd lucrurile.

Între membrii aceluiaşi trib exista o legătură strânsă, fără de care tribul n-ar mai fi putut supravieţui. Tribul era format din oameni, iar oamenii fac parte din aceiaşi specie. Ar fi putut exista simbioza între ei? Conform definiţiei, nu. Dar dacă ne imaginăm o legătură aşa de strânsă încât membrii tribului convieţuiau ca un întreg, ca un singur organism? Aş asemui tribul cu organismul uman, în cadrul căruia se petrec extraordinar de multe chestii de care nu suntem conştienţi. Nu suntem conştienţi de existenţa organismului în fiecare clipă, dar atunci când o facem ştim că facem parte din el şi el face parte din noi şi că gândul şi materia nu sunt despărţite, ci formează o unitate. Aici am cam generalizat. Sunt unii oameni care ridică în slăvi materialismul, alţii sunt cu imaterialul, alţii cu ambele, dar privite separat, ca fiind două părţi diferite, dar puţini sunt cei care cred în Holism. Sau mai mulţi. Nu ştiu. Nu i-am numarat. Să ne imaginăm că Tribul  este un organism de felul acesta ale cărui părţi se întrepătrund formând un întreg. Între Trib (organism) şi natură există o relaţie de simbioză, dar aş extinde (extind cam mult, nu?) şi aş merge până într-acolo încât aş spune că Tribul şi natura sunt O singură fiinţă. Termita şi microbii din stomacul ei sunt o singură fiinţă, la fel cum omul şi creierul său sunt o singură fiinţă. Da, dar creierul nu este o fiinţă. Aşa e. Nici creierul fără om nu ar exista la fel cum nici microbii ăia fără termită nu ar supravieţui. Aşa, pentru că am clarificat cât de cât pot merge mai departe, altfel devin plictisitorJ.

Ce mă face să cred în scenariul ăsta? Un fapt foarte simplu şi oarecum demonstrabil. Natura este împotriva sinuciderii. De ce triburile nu distrugeau natura? Pentru că era ca şi cum şi-ar fi extirpat creierul. De ce erau paşnici? Pentru că ar fi durut o eventuală răzvrătire. Aş asemui răzvrătirea cu o boală a unui organism pe care anticorpii o elimină mai devreme sau mai târziu.

Dar, se spune că ar fi existat nişte rebeli care ar fi ales calea răzvrătirii, la Revoluţia agricolă, acum 10 000 de ani. Au format un alt organism separat de natură, doar aparent, care se baza pe exploatarea naturii, adică pe auto-devorare şi autodistrugere treptate.

Cum s-au format ei, nu despre asta vreau să vorbesc. De ce s-au format? Doar un aspect mă interesează. După fiecare perioadă extremă urmează o altă perioadă opusă care se dezvoltă până la extrem ca mai apoi să lase loc unei alte perioade opuse care la rândul ei se va dezvolta până la extrem: Yin şi Yang, aici voiam să ajung.. Cel puţin aşa ne învaţă istoria. După o perioadă de prosperitate extremă urmează o perioadă de criză extremă. simbolul cel mai relevant e Yin şi Yang. Filozofia Tao e cea mai holistică. Iar pe mine mă interesează foarte tare aspectul ăsta al problemei. Ceea ce “aberau” oamenii ăia acum mii de ani despre Tao se potriveşte perfect cu principiile fizicii cuantice de azi. Ce “coincidenţă”. Dar despre asta voi scrie într-un articol separat…

Acum mă întreb şi eu, că tot am ajuns aici, ce dracu legătură e între Tao, Meduza lui Daniel Quinn şi Revoluţia agricolă. Bună întrebare. O să încerc să răspund. Deşi nu ştiu dacă voi reuşiJ.

Să ne imaginăm că acum 10 000 de ani, chiar înainte de Revoluţia agricolă a existat o astfel de perioadă extremă. De ce n-ar fi fost o perioadă extremă? Lumea o ducea mult prea bine atunci. Când organismul o duce mult prea bine, trebuie să apară o boală, iar după boală, organismul îşi revine treptat şi continuă să o ducă bine şi aşa mai departe. Cu o singură excepţie, atunci când boala este incurabilă, cum e SIDA, de exemplu. Ceea ce se întâmplă acum cam aşa pare a fi. O boală fără leac. O extremă boală fără leac care riscă să ucidă întregul organism. Atunci au apărut ceilalţi oameni. Au format o nouă cultură, separată (aparent) de natură, au venit cu conceptele lor de bine şi rău şi derivatele acestora. Cultura lor se baza şi se bazează pe distrugerea a tot ce nu e ca ei. Şi au continuat să distrugă, să distrugă, treptat-treptat, apropiindu-se de extremă, până azi când iată că ne aflăm într-o asemenea extremă.

În cultura asta auto-distructivă, au început să re-apară primele semne de holism. Da, chiar aşa. Numai că Tancul e prea mare de data asta ca să fie distrus. Sau? Cine ştie. Nu putem ştii nimic cu siguranţă. Aceste semne firave au început o dată cu fizica cuantică. Ea ne spune, contrar fizicii lui Newton, că întreg Universul e un mare Întreg, fără parţi independente, aşa cum ne-au învăţat de secole dualiştii sau materialiştii:

Suntem conduşi spre noţiunea de întreg indestructibil, noţiune opusă ideii clasice de realitate separată în părţi ce pot fi analizate independent…Ideile clasice de relitate constituită din componente elementare fundamentale şi de sistem alcătuit prin alăturarea şi aranjarea părţilor au fost părăsite. Spunem acum că interdependenţa cuantică a întregului constituie realitatea fundamentală şi că părţile care se comportă doar în mod relativ independent sunt forme particulare integrate acestei unităţi.( David Bohm)

În cultura asta autodistructivă au apărut primele semne de comunicare acauzală între persoane şi între acestea şi Natură. Bineînţeles nimeni nu crede, pentru că nu pot fi dovedite ştiinţific. Dar ce, Newton se gândea că se va naşte Einstein care-i va zdruncina concepţia sa rigidă despre lume? Eu nu cred că se gândea. Ca o analogie, foarte mulţi spun, Nu se poate, pentru că legile fizicii spun altceva, nu există comunicare acauzală(!!!). Probabil o fac dintr-o încăpăţânare, dintr-o ambiţie de viaţă (toată viaţa au fost siguri de ceva şi deodată vine cineva şi le dovedeşte că s-au înşelat: omul vede numai ce este învăţat să vadă) şi nu se gândesc că aceste legi ale fizicii nu se aplică domeniului contestat. Legile fizicii se aplică numai anumitor sisteme, nu realităţii în întregime. De vreo o sută de ani se lucrează la o teoremă care să explice realitatea în întregime. Dar nici până azi n-a fost descoperită.

În cultura asta autodistructivă, să ne imaginăm că există oameni moderni care pot trăi ca un întreg, ei şi întregul univers, Unul. Nu ca pe vremuri, în păduri, pentru că în stadiul de faţă aşa ceva nu mai este posibil. Pe de altă parte nici nu prea mai sunt păduri pentru a băga toţi oamenii în ele. Să ne imaginăm că doar trăiesc într-o altă formă, dar având aceeaşi esenţă cu modul de viaţă al primitivilor. Trăiesc şi comunică între ei şi cu mediul înconjurător natural, poate la fel cum vorbeau cu zeii primitivii. Să-i numim Homo Gestalt. Poate că nu sunt mulţi. Dar pot deveni mai mulţi. Meduza lui Ismael a greşit când a afirmat că în final a apărut ea, lăsând să se înţeleagă că ea este culmea evoluţiei. Prin asta a exclus orice posibilitate viitoare de evoluţie pentru ea însăşi. Şi tot aşa fac şi oamenii civilizaţiei noastre.

Un foarte posibil cataclism mondial cauzat de această cultură autodistructivă, va împiedica evoluţia celelaltor specii, inclusiv a noastră. Iar dacă noi am ajunge să depăşim stadiul de indivizi separaţi, aşa cum ne învaţă încă paradigma clasică, într-un timp foarte scurt, atunci ar mai fi o şansă. Următoarea etapă în evoluţia umanităţii nu va fi una fiziologică, ci una spirituală. Această etapă spirituală nu trebuie înţeleasă făcându-se analogie cu religia. Ci doar o evoluţie spirituală naturală. Bineînţeles, dacă timpul ne va permite, în această cultură autodistructivă.

Noul OM

Nu devorează numai produsele cumpărate, ci şi orice persoană diferită de marele uriaş – societatea. Aruncă orice îi este nefolositor, fără să se întrebe dacă este sau va fi folositor. Ignoră invizibilul pentru că nu-l poate observa, şi se ghidează numai după ce-i sare în ochi. Nu acceptă vechiul pentru că alimentele perimate miros urât. Nu-şi pune multe întrebări pentru că riscă să primească răspunsuri. Reneagă natura pentru că de acolo se trage. Urăşte singurătatea pentru că de-acolo iese la iveală invizibilul din el. Este Bun orice este sau va fi un produs, Rău restul. Observă realitatea fracţionat. În jur are obiecte valoroase foarte bine categorisite. Nu poate trăi fără ele pentru că el însuşi este tot un obiect. Cel mai valoros obiect din lume. Nu are fantezie. Se limitează doar la concret. Uneori este religios; îi dă lui Dumnezeu atât cât merită. Îşi calcă-n picioare semenii, pentru că el trebuie să fie în vârf şi dacă n-ar face-o ar fi călcat în picioare de alţii ca el. Vorbeşte numai despre obiecte, orice lucru imaterial îi provoacă un blocaj de gândire. Jobul pe care-l are îi va clădi o carieră. El îşi doreşte o carieră. Îşi doreşte să ajungă şef, să fie stăpân peste o mână de oameni pentru început. Piramida nevoilor sale are undeva aproape de vârf imperativul de a fi temut şi de a stăpâni. Nu-l interesează învăţăturile el este învăţat. Nu se apleacă să asculte. Doar vorbeşte. Când ascultă nu o face pentru a asculta, ci pentru a critica. Pune preţ pe orice. Oamenii pot fi cumpăraţi. Banii pentru el nu sunt un scop, ci mijlocul cu care poate cumpăra tot, chiar dacă pentru asta trebuie să producă bani întreaga viaţă. Se căsătoreşte numai pentru a avea şi o amantă. Merge cu maşina numai pentru a se expune privirilor. Se simte mic şi insignifiant în două picioare. Are nevoie de atenţia tuturor, pentru că niciodată nu a acordat atenţie cuiva. Creierul este un obiect care funcţionează ca o maşină. Are mai mulţi prieteni decât îi poate permite comunicarea să interacţioneze cu ei. Copiilor săi le cumpără mitraliere de jucărie ca să se obişnuiască de mici cu prelungirea firească a braţelor oricărui om războinic. Se laudă că citeşte mult. Se consideră cult. Important. Îşi impune punctul de vedere logic, imbatabil. Este raţional. Nu vede dincolo de zidul conceptelor. Nu citeşte poveşti copiilor pentru că a fugit întreaga viaţă de copilărie. Perioada aia plină de fantezie prostească. Îi e ruşine să se prostească de faţă cu alţii. Numai copiii şi nebunii o fac. Are o atitudine de superioritate care îi aduce numai beneficii. Semenii lui îl respectă şi îşi doresc să ajungă ca el. Mulţi intră în competiţie cu el. Dar el, omul superior, îi devansează fără prea multe probleme. Se simte bine când învinge pentru că a umilit pe cineva. În sinea lui tremură de plăcere când umileşte. Astfel îşi dovedeşte superioritatea într-un mod Absolut. Astfel, ajunge la vârful piramidei nevoilor. Piramida lui Maslow e perimată!

(Pearl Jam – Do the evolution – despre versuri – piesa . De fapt, tot albumul Yield e genial.)

Woo..
I’m ahead, I’m a man
I’m the first mammal to have hands, yeah
I’m at peace with my lust
I can kill ‘cause in God I trust, yeah
It’s evolution, baby

I’m a beast, I’m the man
I’m the stocks on the day of the crash yeah,
On the loose, I’m a truck,
All the rolling hills, I’ll flatten ‘em out, yeah
It’s herd behavior, uh huh
It’s evolution, baby

Admire me, admire my home
Admire my son, he’s my clone
Yeah, yeah, yeah, yeah
This land is mine, this land is free
I’ll do what I want irresponsibly
It’s evolution, baby

I’m a thief, I’m a liar
There’s my church, I sing in the choir:
(hallelujah, hallelujah)

Admire me, admire my home
Admire my son, admire my clones
‘Cause we know, appetite for a nightly feast
Those ignorant Indians got nothin’ on me
Nothin’, why?
Because… it’s evolution, baby!

I am ahead, I am advanced
I am the first mammal to make plans, yeah
I crawled the earth, but now I’m higher
2010, watch it go to fire
It’s evolution, baby
It’s evolution, baby
Let’s do the evolution
Come on, come on, come on